Examinarea cererii privind schimbarea numelui și/sau prenumelui, și/sau patronimicului, cu eliberarea certificatului respectiv.

Numele de familie şi prenumele constituie atributele de baza prin care se identifică persoana concretă şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale conform legislaţiei naţionale. Schimbarea numelui de familie nu este un drept absolut al persoanei fizice, acesta fiind strict reglementat de prevederile legale. Persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi schimbe numele de familie şi/sau prenumele. Numele de familie şi/sau prenumele pot fi schimbate numai în baza următoarelor motive temeinice:

• pronunţarea dificilă, dacă acestea sunt formate din expresii indecente, lipsite de eufonie, ridicole, precum şi dacă au fost transformate (schimonosite) prin traducere;
• dorinţa de a avea numele de familie şi/sau prenumele corespunzător naţionalităţii solicitantului;
• solicitarea unui nume de familie simplu în locul numelui de familie dublu;
• dorinţa persoanei de a avea acelaşi nume de familie ca şi numele de familie al soţului sau să alăture la numele de familie al său numele de familie al soţului, în cazul când nu a făcut-o la căsătorie;
• dorinţa de a reveni la numele de familie al său de până la căsătorie în cazul când nu a făcut-o la divorţ; dorinţa de a purta numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane, care a participat la educaţia solicitantului;
• alte motive, dacă acestea vor fi recunoscute întemeiate, justificate prin prezentarea unor documente oficiale probatorii.